E toamna, dragule, si abia azi
Vad prima frunza, primul stol,
La fel ca sufletul meu calator
Ce se inalta peste brazi.
Miroase-a fum si-a lemne arse
Si-a ultima suflare-a ierbii verzi.
E prea tarziu ca sa mai crezi
In soare si miresme false.
Vezi, dragul meu, se facu toamna,
Vin amintirile din cer cu ploi.
Cat de departe suntem noi
Cand sufletul spre somn indeamna…