Cand lucrurile se sparg, stinge lumina.
Aprinde doar o lumanare si in umbra
Imagineaza-ti ca inca nu s-a tras cortina…
Mai cere o cafea, mai trage-un fum
Si spune-i pianistului sa-ti cante
Un ultim cantec pentru drum.
Simplist
Era tarziu si doar o lumanare
Ce ardea
In umbrele de pe podea.
Era doar patul nostru ravasit
Ce a ramas
Fara trecutul patimas.
Am spus adio si-am inchis
Un lacat
Intotdeauna pune capat…
Mecanic
Ansambleaza-mi sufletul inapoi,
Baierele au cedat, suruburile s-au slabit…
Invata-ma unu, dezvata-ma de doi
Acum, cat inca n-am imbatranit…
Patima pustiului
Caldura ma arde, ma pierde, ma raneste
Imi dogoreste sufletul de gheata si nisip
Cersesc vant si disperarea furtunii,
Purifica-ma prin uitare.
Asfaltul ma-nghite, ma cheama, ma vrea,
Oras pustiit sub blestemul verii,
E tacut, e tarziu, sunt patrunsa
De-amintirea unui pacat.
Rafala de ploaie si un zambet lenes,
Sub talpi e doar iarba si-un suflet
De gheata si nisipi si patimi.
Orasul arde potolit…
La vie boheme
E dimineata, sunt desculta si imi tin
Picioarele sub bolta mainilor tale.
Cafea cu lapte, o tigara si-un sarut;
Senzatiile artificiale…
Lumina intra cald pe geam,
Iubirea a ramas in asternut.
Ti-e cald, suspini si eu tresar,
Pisica doarme lenes si tacut.
Jazz-ul se scurge pe fereastra,
Tu ma privesti pierdut si bland.
O gura de cafea, inca un fum,
Inca o dimineata, inca-un gand…
Memento mori
Aici nu-i niciodata prea tarziu,
Sau prea departe sau prea trist.
Aici inchidem cipa in vecie,
Pastrand trecutul mereu viu.
Aici ne amintim sa nu uitam,
Uitarea-i cea mai grea povara,
Ucide-un vis abia nascut
La care trebuie sa renuntam.
Aici e-ntotdeauna cineva,
E-o camera unde un suflet inc-asteapta
Sa ne-amintim, sa ratacim,
Pastrand trecutul inca viu…
Memento
Intotdeauna pielea ta mirosea a dimineata,
Erai ca un motan lenes si alintat
Ce se dezmierda in soare.
Deschideai ochii si zambeai, doar zambeai…
Stiam intotdeauna ca dormi langa mine,
Pielea mea simtea vibratia sufletului tau,
Acea neliniste de dinainte de furtuna
Cand aerul e cald si agitat
In asteptarea norilor.
Mainile tale imi cerseau somnul,
Tineau in ele tacerea si sufletul meu
Ca pe un fulg de zapada;
Incredibil de frumos, incredibil de fragil,
Mereu acolo….
Hold the earth above me…
Don’t say good bye to me
Describe the sky to me
And if the sky falls, mark my words
We’ll catch mocking birds
Lay your head where my heart used to be
Hold the earth above me
Lay down in the green grass
Remember when you loved me
Remember when you loved me
Remember when you loved me…
Tell me everything by saying nothing…
In a Manner of speaking
I just want to say
That I could never forget the way
You told me everything
By saying nothing
In a manner of speaking
I don’t understand
How love in silence becomes reprimand
But the way that i feel about you
Is beyond words
Oh give me the words
Give me the words
but tell me nothing
Ohohohoh give me the words
Give me the words
That tell me everything
In a manner of speaking
Semantics won’t do
In this life that we live we only make do
And the way that we feel
Might have to be sacrified
So in a manner of speaking
I just want to say
That just like you I should find a way
To tell you everything
By saying nothing.
Oh give me the words
Give me the words
but tell me nothing
Ohohohoh give me the words
Give me the words
That tell me everything
Oh give me the words
Give me the words
but tell me nothing
Ohohohoh give me the words
Give me the words
That tell me everything
Nouvelle Vague – In a manner of speaking
M-am razvratit
Mi-am aruncat cuvintele si gura
Le-am renegat sa nu mai pot vorbi nicicand;
O inima fara cuvinte nu e decat
Un gand.
Inchid si ochii, acopar amintirea
Cu voalul departarii si-al uitarii.
Paseste in trecut ca un strain
Fara venin.
Mi-am parasit iubirea pe trotuar
Ca pe-o prostituata amortita;
Nu vand amor, nici suflet, nici simtire
Le dau doar in chirie…
