Suntem oameni-pian
Sufletul nostru e dezacordat
Si uneori un singur ton
Il poate face sa cante
In clape albe si negre
In tonuri mai joase
Care urca spre cer
Cantam adesea ghidati
De o mana necunoscuta
Pianistul e mereu acolo
Si niciodata aici
Degetele lui ating coardele
Perceptibile ale sufletului
Fara a sti daca muzica
Se aude se simte sau nu e
Suntem oameni-pian
Cantam pentru o sala uneori goala
Dar uneori plina
Un singur om poate auzi
Ce clapa atingem
Ce tipat declansam
Cand cade cortina.
