Adaos sentimental

Alergi tragand dupa tine

Ce mai ramane din trecut

Ca pe o papusa fara suflare

Nu e nici macar un hoit

Poate ca viata nu a fost

Nicicand acolo

Stim sa fugim cu iuteala

Cu care sufletul nu iarta

Cu care sufletul nu uita

Cu care sufletul plange

Nu e nici eliberare

Nu e nici salvare

Dar ce e?
Nu ne ramane nimic

Nu lasam nimic

Dar daruim totul

Si cerem nimicul

Desi am cere tot

Iubirea e un targ

E negustorie de lacrimi

E negustorie de vorbe dulci

Vindem fericire sau agonie

La preturi necinstite

Cu adaos sentimental

Cine sunt eu? Ce esti tu ?
E singura intrebare

Care ramane cand sfarsim

Care ne petrece mereu

In singuratate, in doi

Intotdeauna.

Published in: on February 11, 2009 at 8:57 pm Leave a Comment

The URI to TrackBack this entry is: http://micapoeta.wordpress.com/2009/02/11/adaos-sentimental/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Leave a Comment